Imi place sa culeg fețe.Zi de zi atingem ochii cuiva, dar nu le pipaim caci e o rușine sa te surprinda acel calator atunci cind esti in proces de ai cunoaște lumina ochilor,și atunci nu’ți ramine alt ceva decit sa pictezi in memorie doar o mica bucațica din el:un ochi, un obraz sau un picior.Astfel, hoinarind pe strada gindul imi plutește printre frunze moarte, corpul se pierde printre suflete amorfe și doar ecoul acelui mușchi ce-mi pompeaza singele da dovada ca deși e zombiat totuși mai creeaza.
Комментариев нет:
Отправить комментарий